Cred

de Marion MANOLESCU

(din volumul în pregătire – PRO-VERBE)

“Paiul cât de mic

 îşi are umbra lui”

  

 

                  Umbra mea

                  fără umbra ta

                  -zbor fără

                  aripi-

 

                  Umbra ta fără

                  umbra mea

                  -fântână

                  cu apă

                  amară-

                  şi mi-ar plăcea să cred

                  că eşti

                  umbra lui Dumnezeu

                  adunată
                  la picioarele mele

 
  

                             Je crois
 
                            « Nul si petit buisson
                            qui ne porte ombre »
 
                            Mon ombre
                            sans ton ombre
                            – vol sans ailes-
 
                            Ton ombre
                            sans mon ombre
                            -fontaine
                            à eau
                            amer-
                            et j’aimerai croire
                            que tu  es
                            l’ombre
                            du Dieu
                            amassée
                            à mes pieds
                    Nevoia de tine
 
                  « Nevoia te duce 
                  pe unde nu-ti e voia »
 
                  Eu nu vroiam
                  să-ţi destăinui
                  poteca
 
                  Tu nu vroiai
                  să-mi dezvălui
                  cărarea
 
                  Astăzi
                  versete
                  dintr-un psalm
                  mă îngână
                  dor
                  din nevoia
                  de tine
                             Le besoin de toi
 
                            « Le besoin fait
                            la vieille trotter »
 
                            Je ne voulais pas
                            te montrer
                            le sentier
 
                            Tu ne voulais pas
                            me réléver
                            le chemin
 
                            Aujourd’hui
                            les versetes
                            d’un psaume
                            me chantonne
                            avec mélancolie
                            le besoin de toi
                            et de ta nostalgie 
                         
 
 
 
 
 
 
 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s