Irina ZAMFIRESCU
Într-o viață tristă, anostă,
Adu ploile de vară…
Cu iubire împărtășită
Și trăiri ce ne-nfioară!
Și revino la simțirea
Ce-a unit întâia oară,
Sufletele împletite
Într-un dans de primăvară.
Altfel, moare poezia
Luminii dragostei senine
Ce ni-i dată-n lumea asta,
Sufletele să ne-aline!
CONST. MIU
Ochii tăi senini ca cerul
Ploilor de astă vară
O sa le iubesc misterul
Începând de astă seară.
Părul tău o să-l dezmierd,
Părul tău de căprioară,
Şi aş vrea să nu te pierd,
Începând de astă seară…
Sufletu-ţi o să-l învăţ,
Dacă pot, pe dinafară,
Ca apoi sa îl răsfăţ,
Începând de astă seară.
METAMORFOZE 