de Cristina ILEA – clasa IX-a A
Mai întâi a fost neantul
Şi pământul fără cer,
Mai întâi a fost întinsul
Ca un foc stins în eter.
Mai întâi a fost o şoaptă
Sau un susur de izvor,
Mai întâi a fost lumina
Ce se-nalţă cu-n fior…
Vampir
Când dinţii mei ascuţiţi
Ating pielea ta atât de fragilă,
Vei găsi frumuseţea ce ai lăsat-o în urmă.
Îmi păstrez secretul, în întuneric ascuns,
Viaţă după moarte – ceva de nepătruns
În mintea unora…
Acum, în ultimul tău moment din viaţă
Îţi voi arăta lucruri din trecut;
Dar doar când atârni d-un fir de aţă,
Te voi lăsa să vezi cum s-a petrecut.
Întunericul cade peste privirea ta,
Voalul morţii te acoperă,
Iar în imaginaţia ta
Curg scene şi imagini…
Te părăsesc acolo,
Secătuit de cheia vieţii,
Furat,
Trădat…