Geneză

de Cristina ILEAclasa IX-a A

Mai întâi a fost neantul

            Şi pământul fără cer,

            Mai întâi a fost întinsul

            Ca un foc stins în eter.

Mai întâi a fost o şoaptă

            Sau un susur de izvor,

            Mai întâi a fost lumina

            Ce se-nalţă cu-n fior…

Continuă lectura

Reclame

Regret…

de Cristina ILEA

Regret că şi ieri ca te-am aşteptat

În parcul trist, în lumina lunii,

Iar cerul mult prea înstelat

De stele mii, culoarea spumii

 

Mi-a spus că n-ai să te întorci

Că nu ai să mai vii,

Nu încerca să mă sufoci

N-am să-ţi mai scriu poezii. 

 

Clepsidra vieţii

de Cristina ILEA

Grăuncioare de nisip se scurg alene

Prin a vieţii clepsidră,

Iar iluzii liceene

Formeaz-o himeră translucidă.

 

Îţi încoronezi chemarea cu frunze de măslini,

Deşi eşti un proscris.

În faţa timpului, uşor – uşor te-nclini,

Iar pe-a vieţii carte totul e descris.

 

Şi când pământul amăriu

V-acoperi, al tău mormânt, obsesiv,

Sicriul tău trandafiriu…

Rămâne amintirea vieţii trăită la superlativ.

 

 

 

Aripă îngheţată

de Cristina ILEA – clasa a IX-a A

Simt atingerea aripii îngheţate

Trecând peste obrazul meu,

„Am venit acasă”-mi cântă

„Din munţi şi gheţuri”.

Alerg…

Zâmbesc şi plâng,

Îngheaţă-mi lacrimile-n zbor,

Trimite-ţi vântul să mă cuprindă,

Cu recea lui îmbrăţişare

Poarta spre vis să deschidă

Cu o continuă mişcare. Continuă lectura