ŞTEF GHEORGHIDIU în relaţie cu ELA
Mariana MAZÂLU – clasa a X-a A (LTNB)
Stefan Gheorghidiu este eroul principal al romanului,un intelectual preocupat, în primul rând, numai de probleme de conştiinţă. El este sublocotenent reservist conform jurnalului de front al acestuia.
Romanul incepe printr-o disctutie de la popota: “Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala”. Casnicia este linistita o vreme, mai ales ca duc o viata modesta, aproape de saracie, iubirea fiind singura lor avere insa situatia se schimba dupa mostenirea averii din partea unchiului Tache.
Ela este personajul feminin al romanului, simbolizand idealul de iubire catre care aspira cu atata sete Stefan Gheorghidiu. Femeia construita numai prin ochii barbatului insetat de absolutul iubirii, al carui crez nu facea concesii sentimentului :”Cei care se iubesc au dreptul de viata si de moarte unul asupra celuilalt”.
Stefan Ghiorghidiu vede in Ela idealul de femeie (se casatoreste cu ea din orgoliu, deoarece era cea mai frumoasa fata din Universitate), apoi ca pe o Madona falsa (este uimit cand observa ca Elei ii placea sa discute politica, sa intervina indiscutiile barbatilor). Nu o mai recunoaste (in ochii lui Stefan, Ela decade, devine o femeie oarecare), isi da seama ca e indragostit de o iluzie.
In sustinerea acestei conceptii, sugestiv este si faptul ca el ii spune pe nume o singura data, prilej cu care cititorul si afla numele femeii, in restul romanului o numeste “femeia mea”, “nevasta-mea”, “fata asta”,”ea”. In constiinta lui Stefan Gheorghidiu, Ela se transforma dintr-un ideal de femeie, intr-o femeie oarecare, semanand cu oricare alta
Stefan Gheorghidiu precizeaza: “ca personalitate sociala ma simt intr-o situatie falsa si nesigura, cand ma saluta prea respectuos, chiar un servitor. Parca merg pe calcaie” insa Ela era tocmai opusul sau, luxul,petrecerile, burghezia reprezenta un interes deosebit pentru ea, intrand in contradictie cu idealul lui de feminitate:” As fi vrut-o mereu feminina, deasupra discutiilor acestea vulgare” (banii…).
Reactiile Elei in probleme pragmatice il contrariaza: “Aveam impresia ca intamplarea cu mostenirea trezise in femeia mea porniri care dormitau lent, din stramosi in ea”.
Sufletul lui Stef, torturat de iubire si gelozie trece printr-o stare de infinite nuante ale trairii: disperare, dispret, suferinta, duiosie desi el afirma : “ Nu, n-am fost nici o secundă gelos, deşi am suferit atâta din cauza iubirii.”
Sintagma “Cioplitor de suflet” face referire la faptul ca Stef este initiatorul Elei in aceasta transformare si cu sau fara voia sa a ajuta-o sa se schimbe.
Drumul parcurs de el este mai interesant deoarece descopera o alta persoana in Ela, conceptia sa despre femeia iubita fiind distrusa iar la baza acestui fapt sta antiteza aparenta-esenta cum sesizam si in citatul:”Am crezut atata vreme ca eu sunt singurul motiv de durere pentru femeia mea iar azi descopeream ca ochii ei sunt gata sa planga pentru altul…”.Timpul desfasurarii evenimentelor este subiectiv.
Relatia dintre Stefan Gheorghidiu si Ela nu este una fireasca, normala ca intre un sot si o sotie iar in final iubirea dintre cei doi esueaza.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
METAMORFOZE 