Constantin Miu

de

Poetica cercului în Luceafărul

de Prof. Dr. Const. MIU

Referindu-se la raportul Personalitate – colectivitate, sub aspectul libertate vs necesitate, criticul şi eseistul Florian Bratu, în cartea sa Marguerite Yourcenar. Memoria identităţii (Editura Demiurg, Iaşi, 2007) consideră că figura geometrică definitorie prostiei umane este cercul: „Forma geometrică ce defineşte cel mai corect existenţa prostiei este cercul, pentru că acesta nu presupune deschidere, ci revenire permanentă la erori (…) figura simbolică e aleasă pentru a desemna singura destinaţie a prostiei: moartea celuilalt. Prostia, prin figura cercului, este reperul negaţiei, al conştiinţei agresive care nu acceptă transmutaţia, ci repetiţia sterilă.” (p. 124).Citatul ales pentru demersul nostru analitic ne Continuă lectura →

de

Autodenunţ

de Cristian NEAGU

Acum, când plâng stâncile la Vidra de Sus,
Când a amuţit tropotitul oşenesc,
Iar spirite sub cruci îl roagă pe Iisus
A nu se pierde neamul românesc,
Exilaţi-mă în Cassiopeea, Continuă lectura →

de

Eminesciană

de Cristian NEAGU

Aripa-mi frântă, inutilă,
Mă face să visez zborul prin durere
Peste negre stânci, spre raza de lumină,
Asociindu-mă tristelor himere;
Lacrimile prelinse usturător de-ncet,
Se suprapun cadenţei, aruncătorilor de pietre, Continuă lectura →

de

La arme !

de Mihai EMINESCU
( Poezia e preluată din ECOUL * revistă on-line de creaţie, opinie şi atitudine culturală (http://revista-ecoul.com))

 Revista Metamorfoze Medgidia

Auzi departe strigă slabii
Şi asupriţii către noi,
E glasul blândei Basarabii
Ajunsa-n ziua de apoi.
Şi sora noastră cea mezină
Gemând sub cnutul de calmuc
Legată-n lanţuri a ei mână,
De ştreang târând-o ei o duc.
Murit-au… poate numai doarme
Ş-aşteaptă moartea de la câni

La arme, la arme,
La arme, dar români!

Pierit-au oare toţi vultanii
Şi şoimii munţilor Carpaţi,
Voi, fii ai vechei Transilvanii
Sunteţi cu totul enervaţi
Şi suferiţi în înjosire
De la Braşov pân’ la Abrud,
Ca să vă ţie în robire
Fino-târtanul orb şi crud.
Şi nimeni lanţul n-o să farme,
N-aveţi inime, n-aveţi mâni?

La arme, la arme,
La arme, fraţi români. Continuă lectura →

de

Pseudo- muzică

de C. ŞTEFĂNESCU

Abandonaţi în aste vremuri
Unde renumele este ocară
Se născură tineri trubaduri
Să cânte romanţe prin ţară.

Se învineţiră grav proştii
Ascultând cu greu balade
Voiau repejor manele boşii
Nu s-asculte doine fade. Continuă lectura →