ANOTIMPUL DRUMURILOR

Carmen RADU

                Curcubeul –

            semnul lui Dumnezeu

            de iertare…

 

                      ***

            Curcubeul –

            Dumnezeu nu a mai vrut

o nouă arcă…

 

          ***

 

Flori de cireş –

veşmântul primăverii…

adierea din noi.

 

 

                        ***

            Aşteptare –

            un cireş înflorit

are lacrimi amare…

 

***

Seară de iunie –

coş cu cireşe coapte…

amar şi dulce.

 

                        ***

            Răscruce de drum –

            cumpăna fântânii e

            semn de popas.

 

                        ***

            Lângă drum, copaci –

            soarele caută loc

            de odihnă.

                     

                        ***

Test grilă

de Carmen RADU

numai până la majorat

are nevoie un copil

de părinţi?

părinţii cât au nevoie

de copii lor?

Un răspuns

ca un leagăn                     

al copilăriei

împins numai în sus

de mâna

sufletului tău…

balanţă cu întrebări multe

dar cu un singur răspuns…

Rugăciune

de Carmen RADU

Iartă-mă, Doamne!

Iartă-mi sufletul

care a uitat

că bradul de Crăciun

e bucurie…

că nu e numai amintire,

nu e lacrimă,

nu e poveste neterminată….

Învaţă-mi sufletul

să nu mai plângă

în colţ de amintire!

Învaţă-mi sufletul

să înţeleagă,

să accepte,

să poată să mai colinde

printre îngeri!

Învaţă-mi sufletul

că îngerii

au chipul

iubirii din noi…

 

poezii

de Carmen RADU

Timpul ca variabilă…

O dată, o singură dată

aş fi vrut să stea în loc.

Să stea în locul

dinainte al unei morţi…

să rămână numai

amintirea mea

despre ceea ce ar fi fost

să fie.

 

****

paşi grăbiţi

prin sufletul meu…

clepsidra nu mai are nisip.

 

            ****

        

mi-ai pus la încercare

sinceritatea.

Ceea ce voiai tu să afli

sufletul meu

n-a recunoscut niciodată.

 

            ****