Suspine

Bianca MOISE

Într-o dimineaţă ce ascunde

Ceasuri târzii de dor

Privesc pe fereastră spre grădina suspinelor.

Da! Locul care mă lega odată

Prin verigi de inerenţă

De tainele şi poveştile primei iubiri.

“Sunt copil!” o spun şi aş vrea atât de mult s-o cred

Dar tu…cel care ai fost mereu corifeul pieselor caduce

M-ai obligat la maturizare şi să mă transform.

Observ în oglinda sângerie a sufletului,

Cum veninul poleieşte matca de chihlimbar

Ce se ascunde în inima mea.

Renasc! Şi tot ce aş vrea să mai descopăr

Ar fi doar fantasma iubirii noastre pierdută.

 

                                           Şah

Când toţi ceilalţi cred în jocul de şah

Ce oscilează doar între alb şi negru,

Noi suntem singurii care

Îmbrăţişăm cu sufletele tremurânde

Aripile sfâşiate ale orizontului,

Mascate de mătasea roşie a trecutului.

Doar tu vezi lumea reflectată prin

Oglinda diafană a ochilor mei,

Astfel reuşeşti să preschimbi tipicul în mistic,

Iar eu am învăţat să sper la o viaţă doar în roz

Trăită într-o lume a iubirii.

Aşa transformăm banalul joc de şah

Într-o aventură neverosimilă.

 

                  Motiv 

Marea e albastră fiindcă ascunde

Culoarea ochilor tăi,

Soarele e galben pentru că luminează calea iubirii,

Pădurea e verde, doar ea ascunde mantia

De smarald a amintirilor ,

Pescăruşii, întotdeauna albi, prin ei se reflectă

Puritatea sufletelor noastre.

Macul roşu şi cu spini, maschează trist

Flacăra unei iubiri pătimaşe,

Violet e o culoare vie fiindcă pictează

Curcubeie de iubire pe un cer al poeziei ,

Iar motivul poveştii noastre este

Ddoar contrastul: albul şi negru!

Acestea au fost primele simboluri ale desenului,

Iar prin ele sunt redate binele şi răul, începutul şi sfârşitul,

Motiv pentru care fiecare poveste are un început, dar

Fiecare sfârşit este un nou drum, o inovaţie!

IISUS EXTRA-TERESTRU ?

Prof. Dr. Const. MIU

În studiul nostru, vom aduce în discuţie persoana lui Iisus, bazându-ne pe citate din evanghelii, unde se vorbeşte de faptul că El nu aparţine acestei lumi şi că vine din ceruri. Din considerentele pe care le vom arăta de-a lungul studiului nostru, vom spune că Iisus poate fi considerat un extra-terestru, dar nu în sensul adepţilor ufologiei, ci divinitatea care s-a pogorât din lumea Sa, spre a-şi face cunoscută Învăţătura.

Schimbarea la faţă a lui Iisus este un moment important în misiunea Sa pe pământ. Episodul este relatat în evangheliile lui Matei, Marcu şi Luca: „După şase zile, Iisus a luat cu El pe Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui şi i-a dus la o parte, pe un munte înalt. El S-a schimbat la faţă înaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele şi hainele I s-au făcut albe ca lumina.” (s. n., Matei, 17:  1, 2);  „După şase zile, Iisus a luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi i-a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S-a schimbat la faţă înaintea lor. Hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi foarte albe, de o albeaţă pe care nici un nălbitor de pe pământ n-o poate da.” (s. n., Marcu, 9: 2, 3); „Cam la opt zile (…) Iisus a luat cu El pe Petru, Pe Ioan şi pe Iacov şi S-a suit pe munte să Se roage. Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfăţişarea feţei şi îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoare.” (s. n., Luca, 9: 28, 29). Din pasajele citate, se poate observa că la evenimentul schimbării la faţă asistă, ca martori, trei dintre ucenicii lui Iisus. Matei şi Marcu precizează că schimbarea la faţă se realizează „înaintea lor”. Prezenţa celor trei martori şi precizarea că schimbarea la faţă se petrece sub ochii lor au menirea de a da credibilitate relatării celor doi apostoli. Luca dezvăluie faptul că această schimbare este concomitentă cu rugăciunea Lui Iisus: „Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfăţişarea feţei”, cu alte cuvinte, rugăciunea este inerentă schimbării la faţă, Iisus recurgând la un „ritual”. „Masca” pe care o capătă Iisus e descrisă de evanghelistul Matei printr-o comparaţie: „faţa Lui a strălucit ca soarele”, elementul de lumină fiind în concordanţă cu acea „mască”: „şi hainele I   s-au făcut albe ca lumina”. În naraţiunea lui Luca, albul este strălucitor, iar în cea a lui Marcu precizările referitoare la nuanţa albului au valoarea unui superlativ stilistic de ordin cantitativ, semn că tenta de alb este una nepământeană: „Hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi foarte albe, de o albeaţă pe care nici un nălbitor de pe pământ n-o poate da”. De sesizat că în interiorul construcţiei cu valoare de superlativ avem o afirmaţie formulată ca negaţie, spre a releva unicitatea „costumului” de extraterestru.

S-a spus că numai datorită acestei „schimbări la faţă” Iisus a putut îndura chinurile de pe cruce şi „cu moartea pre moarte călcând”. Alţi ufologi sunt de părere că în episodul calvarului, cei din ceruri – extratereştri – au proiectat o hologramă. Cert este că fără această „mască”, Iisus ca om nu ar fi putut îndura tortura, care a dus la expiere.

În Sf. Evaghelie după Ioan, când Ioan Botezătorul e întrebat dacă el este Hristosul, acesta dă un răspuns negativ şi vorbeşte indirect despre Iisus, arătând de unde vine: „ Cel ce vine din cer este mai pe sus de toţi; cel ce este de pe pământ este pământesc şi vorbeşte ca de pe pământ. Cel ce vine din cer este mai pe sus de toţi.” (s.n., Ioan, 3: 31).

În alt capitol al acestei evanghelii, se fac noi precizări cu privire la obârşia lui Iisus. Acesta le spune fariseilor. „Eu Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.” (s. n., Ioan, 8: 21); „Voi sunteţi de jos, le-a zis El; Eu sunt de sus: voi sunteţi  din lumea aceasta, Eu nu sunt din lumea aceasta.” (s. n., Ioan, 8: 23). Din cele două pasaje, se face distincţie între cei de jos, din lumea aceasta, adică lumea pământenilor, a muritorilor în păcat şi Cel care nu este din această lume, ci este de sus, adică din altă lume.

Aspectul acesta al obârşiei de sus a lui Iisus transpare din precizările Acestuia către Iudei, menţionate în Evanghelia după Ioan (8: 28), unde putem citi: „Iisus le-a zis: <<Când veţi înălţa pe Fiul omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu. >>”.  Să spunem mai întâi că verbul a înălţa are aici sensul de a preamări, la adevărata valoare spirituală, a recunoaşte adevărata înălţime/ ţinută morală şi spirituală a cuiva. Aşa se explică de ce comunicatorul găseşte a fi sinonime verbele a înălţa şi a cunoaşte/ a recunoaşte. Pasajul acesta anticipează Înălţarea la ceruri a lui Iisus, relatată în Faptele Apostolilor (1: 9-11): „…pe când se uitau la El, S-a înălţat la cer, şi un nor L-a ascuns din ochii lor. Şi cum stăteau ei cu ochii pironiţi spre cer, pe când Se suia El, iată că li     s-au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb şi au zis:  <<Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Iisus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer. >>” (s. n.). Din citat, specific extratereştrilor este fenomenul levitaţiei („S-a înălţat la cer”, „Se suia”). Norul care Îl ascunde pe Iisus din privirea ucenicilor poate fi un dispozitiv protector pentru privirea pământenilor, căci, pe măsură ce urcă spre lumea Lui, vederea le poate fi afectată. Să nu uităm că Iisus a declarat de nenumărate ori că el este Lumina. Asta înseamnă că pe măsură ce urcă, El devine Lumina de care vorbea şi care prin puterea sa energetică poate afecta vederea muritorilor. Bărbaţii îmbrăcaţi în alb sunt mesagerii lumii extraterestre, care le explică martorilor oculari că Iisus va reveni (aşa cum a promis), tot în felul cum a plecat: „va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer”. Ei sunt îmbrăcaţi în alb, tot astfel cum s-a întâmplat cu Iisus, când s-a schimbat la faţă, iar hainele au devenit albe („Hainele Lui s-au făcut strălucitoare şi foarte albe, de o albeaţă pe care nici un nălbitor de pe pământ n-o poate da” (cf. Marcu, 9: 3).

În scena Învierii, când femeile mironosiţe vin la mormântul lui Iisus, pentru ungere, ele sunt întâmpinate de doi bărbaţi îmbrăcaţi în straie strălucitoare (cf. Luca) sau doi îngeri în alb (cf. Ioan): „Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s-au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în haine strălucitoare” (Luca, 24: 4); „Dar Maria şedea afară lângă mormânt şi plângea. Pe când plângea, s-a aplecat să se uite în mormânt. Şi a văzut doi îngeri în alb, şezând în locul unde fusese culcat trupul lui Iisus: unul la cap şi altul la picioare.” (Ioan, 20: 11-12). Cei doi bărbaţi în haine strălucitoare (potrivit relatării evanghelistului Luca), respectiv cei doi îngeri în alb (conform relatării evanghelistului Ioan), prin vestimentaţie se aseamănă celor doi „mesageri celeşti”, despre care am discutat mai sus. Şi unii şi ceilalţi nu sunt pământeni, ei aparţin altei lumi – cea a lui Iisus extraterestrul.

Dacă norul care în scena înălţării lui Iisus am încercat să arătăm de ce poate fi considerat un element protector pentru vederea martorilor (muritorii de rând), în scena schimbării la faţă, când Ilie şi Moise stau de vorbă cu Iisus, cei trei evanghelişti (Matei, Luca şi Marcu) relatează despre apariţia unui nor: „pe când vorbea el încă (Petru – n. n.), iată că i-a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Şi din nor s-a auzit un glas, care zicea: <<Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea; de El să ascultaţi.>>” (Matei, 17: 5). Norul luminos (aşa este văzut de martorii de pe munte – Petru, Iacov şi Ioan –, dar tot astfel şi evanghelistul spune că ar fi ) îl putem asemui unei nacele (care îi primeşte pe Ilie şi Moise, ca semn al recunoaşterii trecerii lor în altă sferă spirituală), de unde se aude glasul Părintelui Suprem. Deoarece oamenii nu văzuseră cum arată o nacelă, ei o reprezintă/ o aseamănă cu ceva cunoscut lor – un nor luminos, căci se poate ca aceasta să fi avut forma unui nor şi să fi fost luminată.

Din cele arătate până aici, am urmărit să demonstrăm, pe baza textului biblic, că Iisus este o entitate extraterestră (să ne amintim că Rugăciunea împărătească – Tatăl Nostru – are, şi ea, trimiteri clare la acea lume: „Tatăl Nostru, Care eşti în ceruri (…) Facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ…”), dar care nu trebuie asimilată cu reprezentările ufologilor. Se poate ca Iisus să fi venit dintr-o lume mult mai evoluată chiar şi decât cea a extratereştrilor de tip OZN.

ANUNŢ FOARTE IMPORTANT

ANUNŢ FOARTE IMPORTANT

 

RUGĂM CÂŞTIGĂTORII CONCURSULUI LITERAR 

ARIPI DE DOR (de la ediţia I, la ediţia a VIII-a)

să ne trimită prin e-mail, pe adresa redacţiei

metamorfoze90@gmail.com

un grupaj de 6-7 poezii,

pentru introducerea lor în noua antologie de versuri.

Data limită de trimitere a materialelor:

15. 12. 2013.

Redactor şef, prof. dr. Const. MIU