„De-a v-aţi ascuns„
Larisa IRIMIA – clasa a XI-a E
Poeziile “Gorunul” de Lucian Blaga si “De-a v-ati ascuns” de Tudor Arghezi au ca tema problematica mortii, ideea fundamentala,fiind aceea ca viata implica si negarea ei si anume moartea.Daca in poezia “De-a v-ati ascuns” ideea mortii apare ca joc al destinului,in care pana la urma toti se prind,acesta,fiind prezentat de tata copiilor in tonalitatea unei povesti (“E un joc viclean de batrani/ Cu copii,ca voi,cu fetite ca tine,/Joc de slugi si de stapani/Joc de pasari,de flori,de cani.”),in poezia “Gorunul” linistea aparenta se strecoara insinuant in fiinta eroului liric (“In limpezi departari aud din pieptul unui turn/ cum bate ca o inima un clopot/ si-n zvonuri dulci/imi pare/ ca stropi de liniste imi curg prin vine, nu de sange”),metaforele simbol, evidentiand fiorul mortii.
Daca in poezia “De-a v-ati ascuns” tatal ii pregateste sufleteste pe cei dragi in privinta despartirii finale(“Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos/Si altii,prinsi de friguri si de calduri,/Care din cateva sfinte tremuraturi/Au ispravit jocul, frumos.”), credibilitatea jocului,fiind evidentiata prin comparatia de egalitate care il are ca protagonist pe Domnul nostru Iisus Hristos, in poezia “Gorunul” preamulta pace inteleasa ca liniste devine paradoxal neliniste,la gandul prefigurarii mortii(“O, cine stie?-Poate ca/din trunchiul tau imi vor ciopli/nu peste mult sicriul,/Si linistea/ce voi gusta-o intre scandurile lui/o simt pe semne de acum : O simt cum frunza ta mi-o picura in suflet.”).
In poezia “Gorunul”, acesta se afla la margine de codru (“Gorunule din margine de codru”) ce sugereaza ideea de posibil prag al trecerii spre o alta viata, dar si in poezia “De-a v-ati ascuns” deoarece in finalul poeziei tatal revine la realitate, refuzand sa participe la acest joc viclean ( “Asa este jocul/ Il joci in doi,in trei,/In cate, cati vrei/ Arde-l-ar focu.”).
Daca in poezia “De-a v-ati ascuns” poetul schimba registrul verbal de la viitor ipotetic la perfect compus (“Si voi ati crescut mari,/ V-ati capatuit,/ V-ati facut carturari,/ Mama impleteste ciorapi/ Si tata nu a mai venit…”), evidentiand apasarea sufletesca a tatalui, in poezia “Gorunul” registrul verbal se afla in consonanta cu trairea eroului liric, creand senzatia de dilatare a timpului, anticipandu-se in felul acesta intrarea in timpul vesniciei.
Daca in poezia “De-a v-ati ascuns” spre finalul poeziei ideea mortii nu mai apare ca joc al destinului, ci ca drum fara intoarcere (“ Tata o sa lipseasca o luna/ Apoi o sa fie o intarziere/ Alta, si pe urma alta”), in poezia “Gorunul” ideea consubstantiabilitatii vietii cu moartea este evidentiata si amplificata prin prezenta imaginilor auditive si vizuale (“si mut/ ascult cum creste-n trupul tau sicriul/ sicriul meu/ cu fiecare clipa care trece/ Gorunule din margine de codru.”), imaginea cresterii sicriului eroului liric in trunchiul falnic al gorunului, prezentand de asemenea si apasarea sufleteasca.
Atat poezia “Gorunul” cat si “De-a v-ati ascuns” starnesc admiratia cititorului.
METAMORFOZE 