Orasul secret de sub Sarmizegetusa

http://aleximreh.wordpress.com/2010/12/31/orasul-secret-de-sub-sarmizegetusa-de-marimea-bucurestiului/

Reclame

PRELEGERE

la împlinirea a 163 de la naşterea

 lui EMINESCU –

poetul nostru nepereche

EMIN

candelsanime

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

http://www.youtube.com/watch?v=kr1EHRRrfto

Literatura şi filmul S.F.

 Planeta maimuţelor

de Pierre Boulle

 

Cartea

Romanul lui Pierre Boulle, Planeta maimuţelor (La Planète des Singes), a apărut în 1963 şi descrie povestea a trei exploratori de pe Pământ, ziaristul Ulysse Mérou, profesorul Antelle şi fizicianul Arthur Levain, care pleacă într-o expediţie către steaua Betelgeuse. Ajunşi în apropierea stelei, ei descoperă patru planete orbitând în jurul ei, dintre care una, pe care au numit-o Soror, seamănă foarte mult cu Pământul. Ei se hotărăsc să studieze această planetă, dar aici descoperă o lume condusă de gorile violente, urangutani savanţi şi cimpanzei intelectuali, în timp ce oamenii erau reduşi la statutul de animale.

Filmul

Planet of the Apes (1968) este prima ecranizare a romanului, în regia lui Franklin J. Schaffner, cu Charlton Heston, Roddy McDowall, Maurice Evans, Kim Hunter şi Linda Harrison. Este primul din o serie de 5 filme realizate pe această temă, între 1968 şi 1973.

Filmul a avut un real succes, înregistrând încasări de 32.589.624 dolari. În 2008 a fost adăugat în lista The 500 Greatest Movies of All Time, a primit un Oscar ono-rific pentru machiaj şi a fost nominalizat la categoriile Best Costume Design şi Best Original Score for a Motion Picture (Jerry Goldsmith)

Beneath The Planet of the Apes (1970) este cel de al doilea film al seriei, în regia lui Ted Post, cu James Franciscus,  Maurice Evans, Kim Hunter  Linda  Harrison  şi  Charlton  Heston. O  altă navă, condusă de astronautul Brent, plecat în căutarea primei expediţii, se prăbuşeşte pe planetă. Aici Brent descoperă un oraş subteran locuit de mutanţi umani cu puteri psihice.

Escape from the Planet of the Apes (1971) este

cel de-al treilea film al seriei, în regia lui Don Taylor, cu Roddy McDowall, Kim Hunter, Bradford Dillman şi Ricardo Montalbán. Trei maimuţe, Cornelius, Zira şi dr. Milo, reuşesc să scape de distrugerea Pământului în urma unei explozii nucleare, părăsind planeta la bordul unei nave spaţiale, dar nimeresc într-o discontinuitate spaţiu-timp şi se întorc în timp în anul 1973. Dintre cele patru filme care au urmat celui original, acesta a primit cele mai bune aprecieri.

Conquest of the Planet of the Apes (1972) este cel de-al patrulea film al seriei, în regia lui J. Lee Thompson, cu Roddy McDowall, Don Murray, Ricardo Montalbán şi Natalie Trundy.

Battle for the Planet of the Apes (1973) în regia lui J. Lee Thompson, cu Roddy McDowall, Claude Akins, Natalie Trundy, Severn Darden, Lew Ayres, Paul Williams şi John Huston.

Planet of the Apes (2001) în regia lui Tim Burton, Mark Wahlberg, Tim Roth, Helena Bonham Carter, Michael Clarke Duncan, Paul Giamatti şi Estella Warren. Filmul a avut încasări de 68.532.960 dolari şi a fost nominalizat la premiile BAFTA la categoriile Best Costume Design şi Best Make-Up. A fost realizat şi un joc video pentru PC şi PlayStation.

Rise of the Planet of the Apes (2011) în regia lui Rupert Wyatt, cu James Franco, Andy Serkis, Tom Felton și Freida Pinto. Filmul a fost nominalizat la Oscar la categoria Best Visual Effects şi la 5 premii Saturn la categoriile Best Director, Best Writing, Best Science Fiction Film, Best Supporting Actor şi Best Special Effects. O continuare a filmului, Dawn of the Planet of the Apes, este preconizată să apară în 2014.

● În 1974 a fost realizat şi un serial de către compania CBS şi având în distribuţie pe Roddy McDowall, Ron Harper, James Naughton, Mark Lenard şi Booth Colman. Au fost difuzate doar 13 episoade, cel de-al 14-lea fiind inclus pe DVD.

● În 1975 a fost realizat şi un serial de animaţie, Return to the Planet of the Apes, cuprinzând 13 episoade.

Prof. Ştefan GAŢACHIU

 

Tema mortii in poeziile „Gorunul” si „

De-a v-aţi ascuns

Larisa IRIMIA – clasa a XI-a E

          Poeziile “Gorunul” de Lucian Blaga si “De-a v-ati ascuns” de Tudor Arghezi au ca tema problematica mortii, ideea fundamentala,fiind aceea ca viata implica si negarea ei si anume moartea.Daca in poezia “De-a v-ati ascuns” ideea mortii apare ca joc al destinului,in care pana la urma toti se prind,acesta,fiind prezentat de tata copiilor in tonalitatea unei povesti (“E un joc viclean de batrani/ Cu copii,ca voi,cu fetite ca tine,/Joc de slugi si de stapani/Joc de pasari,de flori,de cani.”),in poezia “Gorunul” linistea aparenta se strecoara insinuant in fiinta eroului liric (“In limpezi departari aud din pieptul unui turn/ cum bate ca o inima un clopot/ si-n zvonuri dulci/imi pare/ ca stropi de liniste imi curg prin vine, nu de sange”),metaforele simbol, evidentiand fiorul mortii.

          Daca in poezia “De-a v-ati ascuns” tatal ii pregateste sufleteste pe cei dragi in privinta despartirii finale(“Asa s-a jucat si Domnul nostru Iisus Hristos/Si altii,prinsi de friguri si de calduri,/Care din cateva sfinte tremuraturi/Au ispravit jocul, frumos.”), credibilitatea jocului,fiind evidentiata prin comparatia de egalitate care il are ca protagonist pe Domnul nostru  Iisus Hristos, in poezia “Gorunul” preamulta pace inteleasa ca liniste devine paradoxal neliniste,la gandul prefigurarii mortii(“O, cine stie?-Poate ca/din trunchiul tau imi vor ciopli/nu peste mult sicriul,/Si linistea/ce voi gusta-o intre scandurile lui/o simt pe semne de acum : O simt cum frunza ta mi-o picura in suflet.”).

        In poezia “Gorunul”, acesta se afla la margine de codru (“Gorunule din margine de codru”) ce sugereaza ideea de posibil prag al trecerii spre o alta viata, dar si in poezia “De-a v-ati ascuns” deoarece in finalul poeziei tatal revine la realitate, refuzand sa participe la acest joc viclean ( “Asa este jocul/ Il joci in doi,in trei,/In cate, cati vrei/ Arde-l-ar focu.”).

         Daca in poezia “De-a v-ati ascuns” poetul schimba registrul verbal de la viitor ipotetic la perfect compus (“Si voi ati crescut mari,/ V-ati capatuit,/ V-ati facut carturari,/ Mama impleteste ciorapi/ Si tata nu a mai venit…”), evidentiand apasarea sufletesca a tatalui, in poezia “Gorunul” registrul verbal se afla in consonanta cu trairea eroului liric, creand senzatia de dilatare a timpului, anticipandu-se in felul acesta intrarea in timpul vesniciei.

         Daca in  poezia “De-a v-ati ascuns” spre finalul poeziei ideea mortii nu mai apare ca joc al destinului, ci ca drum fara intoarcere (“ Tata o sa lipseasca o luna/ Apoi o sa fie o intarziere/ Alta, si pe urma alta”), in poezia “Gorunul” ideea consubstantiabilitatii vietii cu moartea este evidentiata si amplificata prin prezenta imaginilor auditive si vizuale (“si mut/ ascult cum creste-n trupul tau sicriul/ sicriul meu/ cu fiecare clipa care trece/ Gorunule din margine de codru.”), imaginea cresterii sicriului eroului liric in trunchiul falnic al gorunului, prezentand de asemenea si apasarea sufleteasca.

         Atat poezia “Gorunul” cat si “De-a v-ati ascuns” starnesc admiratia cititorului.

Nostalgie

Mihaela BOTEZATU

În negura pustie a gândului de toamnă,

Mă pierd cu nostalgie în amintiri frumoase,

Trecută este vară şi iarna, rece doamnă,

Îmbracă-mprejurimea cu mii lacrimii pufoase.

 

 

Un jind al verii calde, m-apasă, mă tot cheamă

Şi oneros e timpul când tot ce a trecut,

Mai vrea să treac’-odata a inimii vamă,

Să preamărească taina şi dorul cel acut.

 

Îţi scriu din nou, tu, suflet, izbăvitor de vise

Şi te măresc pe tine-n a mea rugaciune,

Căci ai sădit în mine speranţele aprinse

Si dragostea de viaţă, de toate cele bune.

 

Ţi-am mulţumit de-atâtea ori, înger-suflet de aur,

Dar astăzi vreau din nou o vorbă să-ţi şoptesc:

Te port în gând cu dor , te-mbrac în laur

Şi vreau necontenit din nou să-ţi mulţumesc!

 

 

DE LA ÎNCEPUT

Alexandru BIŞAG – clasa a IX-a A

DE  LA  ÎNCEPUT

 

Dacă pe cer se stinge-o stea,

Să ştii c-acele-i sânge

Nu va mai fi alta ca ea

Ascult-o doar cum plânge.

 

Voi observa că eşti la fel,

N-ai suferit, nu te-ai schimbat

Dar ţi-ai găsit şi tu un ţel,

Ai devenit din prunc, bărbat.

 

Ai luat cu tine amăgiri

Promisiuni şi multe vise

Şi n-ai păstrat în amintire

Decât dureri şi spasme scrise.

 

Ţi-a spus oglinda adevărul?

Te-ai speriat când te-ai văzut…

Mai s-o vezi, dar nu-i duci dorul

Acelei vieţi de la-nceput.

 

Hai să o luăm din prima zi,

Să creştem iar, dar diferit

S-avem doar dorul de a fi

Cândva, de cineva, iubit.

 

Să nu îmi pese dacă-i soare

Sau de-o să plouă peste mine,

Să căutăm atunci răcoare,

Să aspirăm mereu la bine.

 

Să am trecutul prea curat,

Şi viitorul crud de bun

Să n-am pe nimeni de urmat,

Să fiu eu singurul nebun!

 

Căci tot ce vreau e să vise

Şi nimeni de aici să poată

Să mă oblige să-l urmez,

Căci nu, n-o să mai scriu vreodată…