se dedică memoriei colegului,
prof. MIRCEA BÎTCĂ
Te-ai grăbit să pleci la cer,
În ajun de sărbători…
Locul a rămas stingher
Şi elevii tăi te cer !
Toţi suspină la un loc,
C-ai fost om de omenie.
Nu te vom uita deloc,
Asta se cuvine ţie :
Lacrima pusă deoparte
Pentru cel ce făcea carte,
Sufletul îl împărţea
Şi elevii săi iubea !
PROF. DR. CONST. MIU
Reclame
Vaiii , ce poezie… imi aminteste de profesoara de matematica, tot asa a plecat in ceruri…:(