REVOLTA MEŞTERULUI MANOLE

LIPAN GABI – clasa a XII-a A

 Piesa „Meşterul Manole” a marelui dramaturg Lucian Blaga aparţine incontestabil curentului literar numit EXPRESIONISM. Îndrăznesc să afirm acest lucru pentru că se pot identifica în întreaga operă mai multe trăsături ale acestui curent.

Revolta Meşterului Manole are ca punct de pornire jertfa propusă de stareţul Bogumil ca unică soluţie pentru ducerea la bun sfârşit a construcţiei bisericii. Pentru Manole, ideea acestui ritual sinistru nu are nici o logică: „Jertfa aceasta de neînchipuit – cine o cere? Din lumină, Dumnezeu nu poate s-o ceară, fiindcă e jertfă de sânge, din adâncimi, puterile necurate nu pot s-o ceară fiindcă jertfa e împotriva lor.”

Meşterul are sufletul împărţit în două jumătăţi. El este jumătate om şi jumătate artist. Revolta lăuntrică a omului Manole creşte pe măsură ce realizează că sacrificiul uman va fi necesar pentru finalizarea creaţiei sale. Prin urmare cele două părţi ale sufletului său intră în conflict: nu se poate desăvârşi ca artist decât dacă renunţă la omul din el.

Pus în faţa unei situaţii limită, atunci când Vodă îi dă o ultimă şansă de a termina construcţia, Manole alege să pună în aplicare soluţia stareţului Bogumil. Artistul Manole se impune datorită dorinţei sale imperioase de a construi: „duhul întruchipărilor s-a întărit în mine poruncitor”. Lupta interioară şi revolta meşterului sunt observabile şi în momentul în care le împărtăşeşte zidarilor soluţia salvatoare. Şi-ar dori din tot sufletul să nu fie nevoit să recurgă la această „jertfă de sânge” însă este conştient că nu există alternativă. Omul din Manole se răzvrăteşte, însă nu este destul de puternic pentru a prelua controlul.

După ce toţi cei nouă zidari împreună cu Manole depun jurământul, urmează o aşteptare copleşitoare. Inevitabil, apar bănuieli cum că meşterul şi-ar fi anunţat soţia să nu vină. Aceste bănuieli se risipesc însă în momentul în care Mira îşi face apariţia printre muncitori. La vederea Mirei, în interiorul lui Manole are loc, pentru scurt timp, o schimbare de putere. Refuză să creadă că venirea soţiei sale este un fapt real, renunţă la ideea jertfei şi îi cere acesteia să plece imediat. Sub presiunile zidarilor îşi aduce aminte de jurământul făcut şi artistul din Manole revine la putere spunându-i Mirei să rămână. Are loc o alternanţă la conducere a celor două jumătăţi ale sufletului meşterului, accentuându-se astfel amploarea luptei interioare şi revolta inimaginabilă împotriva situaţiei în care a fost pus.

În final, artistul din Manole preia controlul şi, muncind pentru desăvârşirea sa, duce până la capăt sacrificiul uman.

Datorită acestui sacrificiu, jumătatea umană a meşterului nu supravieţuieşte. Ultima imagine a acestuia este a unui om sfârşit, răvăşit de războiul lăuntric şi de remuşcări. Considerând că traiul pe pământ nu i-ar mai aduce niciun beneficiu şi într-un gest final de revoltă, Manole îşi ia viaţa aruncându-se de pe biserica pe care el a clădit-o prin jertfă de sânge şi de suflet.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s