STINDARDUL DACIC

In aria etnica a geto-dacilor,  cuprinsa intre riurile Tisa, Nistru, Dunare si muntii Balcani,cu nucleul ei constituit de bazinul carpatic (1), credinta in nemurire constituie o trasatura dominanta a acestora, trasatura ce-i deosebeste de celelalte neamurin ale lumii antice. (2).

In acest sens Herodot, vorbind despre geti, precizeaza ca “ei isi spun nemuritori”  (3),  iar Diodor din Sicilia, in Biblioteca istorica, afirma ca acestia  “…se cred nemuritori”  (4). Uneori grecii privesc cu invidie pe geto-daci pentru credinta lor, asa cum rezulta din spusele lui Lucian in „Scitul sau oaspetele” (5)
Ideea de nemurire in credintele geto-dacilor este exprimata pina si de celebrul stindard pe care acestia il purtau in lupte si la ceremonii. Descrierea acestuia este realizata in conditii mai mult decit acceptabile de catre celebrul arhitect, al nu mai putin celebrei Columna lui Traian, Apolodor din Damasc. Aceasta descriere este realizata, cum altfel, pe columna inaugurata la 12 mai 113, corespunde celei realizate de Arian ,care spune: ”Insignele scitice le alcatuiesc niste balauri de marime proportionala cu aceea a prajinilor de care sunt legati.  Se fac din bucati de pinza de diferite culori cusute laolalta. Balaurii acestia au capul intregul trup – pina la coada – ca ale serpilor. Viclesugurile acestea au fost nascocite pentru ca balaurii sa apara cit mai inspaimintatori. Cind insa caii pornesc acesti balauri se  (6) umfla din pricina aerului , semanind grozav cu fiarele si suierind din pricina miscarii puternice , deoare ce aerul ii strabate cu putere. Aceste insigne nu numai ca fac placere ochiului si uimesc ,  dar folosesc chiar pentru a putea fi deosebiti cei ce dau navala si pentru ca rindurile calaretilor sa nu se incurce.” (7)

In acest context descoperirea de la Budureasa vine sa confirme  descrierea lui Arian, dovedind totodata si vechimea stindardului la  geto-daci.
Vasile Pirvan, descifrind cu rigoarea stiintifica recunoscuta , constata  ca : ”Balaurul dacic e reprezentat pe Columna Traiana cu un cap de lup  prelungit in chip de sarpe prin niste fisii de stofa , care , la bataia vintului , se unflau si formau o flamura serpentiforma orizontala.”  (8). Referindu-se la acelasi tip de lup (din stindardul dacic), Vasile Pârvan susţine că este animalul simbolic al populatiei din Carpati, dar că: ”…acest animal reprezentat totdeauna in pozitie ofensiva deci ca simbol religios de aparare , se gaseste simultan si in Caucaz” (9), mentionind ca de fapt este un element prescitic.
Analizind cea de a doua componenta a stindardului, trupul de sarpe, V. Pârvan mentioneaza ca acesta este imaginea insasi a furtunii, deci a unei divinitati ceresti si ca isi are originea in Asia Anterioara. (10)
Supunind unei cercetari mai atente acest steag,vom constata ca el exprima doua idei definitorii ale populatiei geto-dacice ; acelea de nemuritori si de razboinici. In acest context lupul ca totem specific il gasim prezent la o seri de popoare indo-europene (cimerieni ,sciti, latini s.a.).Este firesc.  Indo-europenii impartaseau o baza comuna din care provenea un sistem comun, cel putin la origini, de divinitati, credinte si de ritualuri proprii tinerilor razboinici.  Mircea Eliade ajunge la concluzia ca numele etnic al geto-dacilor deriva “…in ultima instanta ,de la epitetul ritual al unei confrerii razboinice “. El isi explica acest proces in felul urmator: ”…datorita eroismului si ferocitatii tineretului razboinic al unui trib , epitetul lor ritual –lupii-a devenit numele intregului trib “ sau ca “…epitetul ritual al unui grup de tineri imigranti , victoriosi , a fost acceptat de aborigenii invinsi si supusi ” (11). Dacii -spune Mircea Eliade – erau constienti de raportul dintre lup si razboi.
Descoperirile arheologice confirma acest lucru. Lupul constituie animalul cel mai frecvent intilnit in arta geto-dacilor. Amintim in acest sens descoperirile de la Cindresti (o fibula cu cap de lup), reprezentarea unui lup pe falera de la Surcea, sau statueta de ceramica a unui lup, descoperita la Carlomanesti. I.H. Crisan spune ca toate aceste descoperiri arheologice “ vin sa demonstreze rolul important pe care l-a jucat lupul in mitologia geto-dacilo, ajungind pina la al reprezenta ca stindard de lupta al lor.”  (12) De asemenea stim ca religia avea la geto-daci si rolul de liant al comunitatilor omenesti .Credinta in nemurire ii determina pe soldati sa se arunce voiosi in lupta, preferind moartea, in locul infringerii rusinoase. Este acesta si motivul pentru care, antichitatea greco-romana ii numea pe geto-daci drept nemuritori.

Un aspect cu totul interesant îl putem sesiza, dacă privim cu atenţie “silueta” munţilor Carpaţi, conturată pe harta alăturată:

-în ansamblu, munţii prefigurează acest stindard;

-capul dragonului/ lupului se află în zona Maramureş;

-trupul îl formează arcul carpatic;

-coada se află în Blacani, fapt ce dovedeşte că spiritualitatea geto-dacilor/ tracilor din Balcani e detectabilă deoparte şi de alta a Dunării.

Note bibliografice

           1 Vasile  Pârvan, Getica, Editura Meridiane, Bucuresti 1982, p. 518;
           2 Vezi in acest sens studiile lui I. H. Crisan, Spiritualitatea geto-dacilorGetica lui V. Pârvan, Ovidiu Popescu, Credinta geto-dacilor in nemurire element de continuitate, in Sargetia,1982-1983, p.171-178;
           3 Herodot, Istorii;
           4 Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica;
           5 Lucian, Scitul sau Oaspetele;
           6 C. Daicoviciu, H. Daicoviciu, Columna lui Traian, ilustratiile 17, 37, 38;
           7 Arian, Arta Tacticii;
           8 Vasile Pârvan, op.cit. p.293;
           9 Idem, p.294
           10 Idem, p. 295, V. Pârvan precizeaza ca nu este vorba de gindul religios al sarpelui subpamintean, ci de acela al unor demoni ai vazduhului . Vezi si  V. Pârvan, Dacia,   Editura Stiintifica, 1958, p. 60;
           11 M. Eliade, De la Zamolxis la Genghis Han, Editura Stiintifica, p.30;
           12 Romulus Vulcanescu, Mitologia romana, Editura Academiei,1985, p. 524.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s