TĂCERILE MELE

CARMEN RADU


Cristian Ciornei - cls a VII-a B Şcoala Spiru Haret Medgidia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTA REDACŢIEI: Desenele aparţin elevului Cristian CIORNEI

                                  clasa a VII-a B – Şcoala „Spiru Haret” – Medgidia

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

flux şi reflux 

 

marea trage aer

din abisuri necunoscute. 

se întinde spre ţărm 

cu valuri

şi pânze de corăbii

inexistente.

pescăruşii îşi odihnesc

singurătăţile.

iubirile se sparg

în zori…

rugul dimineţii

arde trăirile nopţii.

într-un ceas de taină

facem un pact:

până la următorul sărut

căutăm nordul.

fugim spre marginile

punctelor cardinale

ca să ne putem regăsi

flux şi reflux

la marginea mării.

 

 

Bal mascat

 

În fiecare dimineaţă

am grijă

să-mi pun măştile pe faţă,

una câte una…

plec spre balul mascat

al unei noi zile

din aceeaşi viaţă.

trecătorilor prin zi

le arăt o altă mască:

uneori drăguţă,

tăcută,

înţelegătoare,

tristă,

puternică,

dar mai mereu veselă

şi surâzătoare…

 

 

Mă întâlnesc mereu

cu alte măşti,

de culori diferite,

fardate cu obrajii roşii

ai furiei

sau cu pudra albă

a indiferenţei,

a nepăsării.

măşti suferinde

sau blânde…

toate căutând

stropul de linişte.

 

Dar cel mai greu îmi este

cu măştile – cameleon.

nu ştiu niciodată

care e culoarea lor reală…

folosesc mereu

un alt fond de ten.

 

Seara, fără măşti,

îmi spăl faţa

şi mă uit în ochi

aşteptând să mă întâlnesc

cu mine.

uneori mă recunosc,

alteori nu.

 

Mă gândesc

când am lăsat

să-mi cadă masca.

nu ştiu nici măcar

pe unde am pierdut-o…

Ochii pe care îi văd acum

sunt de sfârşit

de bal mascat…

 

 

 

chiar dacă

 

chiar dacă murim şi înviem

de mii de ori pe zi,

chiar dacă ne pierdem raţiunea de a fi,

chiar dacă înflorim şi ne scuturăm

între anotimpuri,

chiar dacă ne privim singurătatea în ochi,

chiar dacă ne imaginăm că trăim

ceea ce am vrea să trăim,

chiar dacă anticipăm motive şi sensuri,

chiar dacă ne frământăm şi ne zbatem,

chiar dacă visăm frumos sau avem coşmaruri,

de fapt,

în fiecare zi,

ne trăim

propria eternitate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s