În culori

Camelia COMAN – clasa a XI-a D (LTNB)

Jucăm un singur rol

În care eu sunt albul.

Albastrul ce-ncepea din ochii tăi

Odată…

Acum s-a stins.

Ţi-am picurat puţin galben pe frunte

Sperând să reînvii,

Dar ţi-a apus în suflet.

Aş picta negrul din ţărâna ta

Cu roşu…cu verde,

Dar nu pot

Duhul ţi-e daltonist.

Şi când lumina-mi va curge prin vene

Vom săruta eternitatea, iubitule,

Eu -albul…tu- negrul,

Vom râde împreună în culori.

Dar până atunci…

Suntem actorii propriei morţi!

Victorie

Începe să fie lumină în mine

Nu mă mai doare iubirea,

Doar ecoul amintirilor

Adie…uneori.

Iubitule,

Te-ai amăgit uşor

De o eroare suflată

De un vânt clandestin,

De mirajul deşertului fără dorinţe.

Te-am putut izgoni din amintire

Când pleoapa ta pecetluia tăcere.

Nu mai sunt victima

Timpului tău.

Acum sunt joc de albastru,

Alerg cu soarele în mână.

Îţi mulţumesc!

Amintirea de noi

Mă plimb veşnic între două prăpăstii,

O melancolie şi-un amurg îmi amintesc de noi

Şi aud plângând în mine singurătatea.

De ce drumul nostru a fost plin de răscruci?

Solemnul imn de altădată al inimilor

Acum e ud,

Doar strofa unei corăbii zdrobite

Mai răsună-n valuri!

Impresia că aveam identitatea ta

Poate a fost singura mea certitudine.


Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s