de Marion MANOLESCU
Tăcerea din candelabru
Un candelabru
de tăcere
încântă ochiul
cu după-amiezi
resemnate
de păianjen
şi-n salcia
gândului
conturul
degetului
mângâie
ferestre
străine
Picături de tăcere
Cu ochii închişi
culeg
picături
de tăcere
de pe buzele tale
şi-n păr
aud
cum îţi mângâie
vântul
fuga
prin ploaie