tăceri în cuvinte

de Carmen RADU

Dezlegare de timp

 

mi-a curs timpul

ca o lacrimă

pe obrazul lui Dumnezeu…

Inima tăiată felii

am dat-o îngerilor

pentru aripi.

 

Lacrima n-a făcut minuni

iar îngerii

aveau o aripă frântă…

 

Arsura rugăciunii

m-a izgonit în viaţă.

  buchet-anthurium(1)

 

 

 
 
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Octombrie

mi-ai aruncat,

ca pe o ocară,

toamna în suflet…

mi-ai desfrunzit iubirea

şi ai rupt,

nemilos,

crengile cu care-mi ţineam agăţată

iluzia…

 

Fără frunze

şi fără ramuri,

toamna miroase

a singurătate

ruginită…

 

 

crini-crizanteme(1)

 De toamnă

Toamna despoaie copacii

din stele

smulgându-le

lumina frunzei…

Buze reci,

pecetluind jurământul

de credinţă,

afumă cu uitare

icoana de dor…

 

Altarul rugilor

arde

tăcerea mincinoasă…

 

 

 

Lumină

 
m-ai învăţat fără voie

că viaţa poate fi retrăită…

că oamenii merită să fie iubiţi,

că prejudecăţile pot fi înfrânte…

 

pentru egoista din mine,

care a refuzat

să mai privească cerul,

lumina ochilor tăi

a suprimat bezna…

 

încep să renasc

din seninul ochilor tăi.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s