PSEUDO-CRONICARI DE DUZINĂ

de prof. dr. Const. MIU

             Faptul că revistele literare – în ediţie tipărită sau în format electronic publică diverşi condeieri („iluştri” necunoscuţi!), care vor şi ei să se afirme, scriind recenzii la diferite cărţi (că de cronică nici nu poate fi vorba, pentru că aceasta presupune o notă personală în comentarii şi interpretări!) este îmbucurător. Însă, ce te faci, când o groază dintre aceşti novici pe terenul criticii de întâmpinare scriu doar ca să-şi vadă numele adunat într-un colţ de pagină de revistăca să-l parafrazăm pe Arghezi ?!? Semnalam şi cu alt prilej necesitatea ca măcar redactorul şef al unor astfel de reviste să ceară avizul unor consilieri editoriali de specialitate – în acest caz, critici literari de prestigiu.

            Bunăoară, într-una din revistele electronice subsumate ARP – luceafărul-românesc.com –, Doina Drăgan („ilustră” necunoscută cronicar-comentator, din Timişoara) apare cu o cronichetă la volumul de versuri semnat de Al. Fl. Ţene, Ziua a şaptea după Artur (Editura Contrafort, Craiova, 2009.

            Semnatara consideraţiilor despre cartea lui Al. Fl. Ţene stă prost atât cu exprimarea, cât şi cu ideatica pe care vrea s-o transmită cititorilor, cu privire la „obiectul muncii”. Să nu ştie Doina Drăgan că tautologia e considerată de către gramaticieni drept o greşeală de exprimare? Iată un exemplu: „Ziua a şaptea după Artur cartea autorului Al. Florin Ţene (…) este cartea care respectă destinul autorului – acela de a face bine.” (s. n.) Pe lângă tautologia subliniată de noi (ca în „clasica” exprimare de clasa a V-a: „Şcoala noastră e o şcoală frumoasă.”; deşi se putea lesne evita:  „Şcoala noastră e una frumoasă.”), sesizăm şi o cacofonie (impardonabilă pentru  un cronicar atent la exprimare!) – „care respectă” –, precum şi ambiguitatea: în primul rând, o carte nu respectă un destin al unei persoane, ci-l evocă; în al doilea rând, aşa cum reiese din context înţelegem că autorul la care se referă Doina Drăgan ar fi Al. Fl. Ţene şi nu Artur Silvestri. Şi dacă acceptăm ideea Doinei Drăgan, anume că Al. Fl. Ţene a făcut un mare bine publicând această carte,  se cuvine totuşi să spunem răspicat că un bine şi mai mare i-a făcut acestui poet Artur Silvestri, scoţându-l din anonimatul scriitorului de provincie şi publicându-l asiduu şi preferenţial în revistele electronice ale ARP, pe care le coordona!

 

         Doina Drăgan se dovedeşte a fi o „maestră” a ambiguităţii: nu reiese, din felul cum se exprimă, despre ce lucruri care se limpezesc prin versurile poetului ar fi vorba: „Versurile croiesc drumul limpezirii unor lucruri în clipe nesfârşite.” ?!?

Mai mult, în dorinţa de a epata, Doina Drăgan face afirmaţii fără acoperire: „Al. Florin Ţene are forţa de cuprindere prin sensibilitatea versurilor, de a reda imaginea relaţiei omdivinitate, pornită dintr-o luptă interioară care nu a suferit amânare: <<Vremea urcă în imponderabil/ Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor/ Poartă tăcerea între particule/…/ Pe cadranul numerotat de cineva/ Ce n-a ştiut să numere/ Decât la al doisprezecelea ceas>>. (Al doisprezecelea ceas, p. 36).” (s. n.). Unde o fi văzut D. D. În versurile citate imaginea relaţiei om-divinitate?! Dacă aşa ar sta lucrurile, putem acuza poetul de blasfemie, când insinuează că acel cineva – divinitatea – nu a ştiut să numere! Mai bine ar fi observat pe lângă ditamai cacofonia („poartă tăcerea”) că vremea n-are cum să urce în imponderabil! Înainte de a fi poet, dl Al. Fl. Ţene ar fi trebuit să aibă minime cunoştinţe de astro-fizică: starea de imponderabilitate nu presupune nici urcuş , nici coborâş!

Uitând că prin titlul ei, cartea ar fi trebuit să reunească poezii ad personnam, Doina Drăgan se grăbeşte să-i augmenteze acestui op merite care nici mai mult nici mai puţin vizează istoria ţării: „Iubire de neam, da, cartea aceasta este parte din sufletul nostru şi va fi cu siguranţă peste timp drum documentar spre istoria ţării.” (s.n.). Măi, să fie! Un cârcotaş ar spune pe drept cuvânt: „Ce are sura cu prefectura!” Să fim oneşti: nici versurile citate, nici afirmaţia aceasta gonflată nu au de-a face cu personalitatea lui Artur Silvestri – cel căruia ar fi trebuit să-i fie dedicat opul!

Aceeaşi Doina Drăgan ne face cunoscut faptul că în ediţia a II-a revizuită (din ceea ce ne-a citat, nu se vede că ar fi vorba despre o revizuire!), „Al. Florin Ţene adaugă şi alte poezii de suflet. Unele poetizează ceea ce este măreţ, altele creionează o literatură a drumurilor de istorie, altele puritatea sufletească.” Şi citează nici mai mult nici mai puţin decât două versuri dintr-o poezie despre mama poetului. Exprimarea lasă iarăşi de dorit! Ar fi putut să demonstreze cu exemple care sunt acele poezii care poetizează ceea ce este măreţ! Afirmaţie gratuită! Faptul că a citat din poezia dedicată mamei, ne întăreşte opinia că nici a doua ediţie nu-şi justifică titlul. De fapt e o mică şmecherie, de care uzitează poetul, spre a intra în graţiile conducerii ARP.

              Penultima frază a consideraţiilor Doinei Drăgan culminează în stupidităţi! În afară de forma incorectă – „coperţi” – în loc de coperte, autoarea pseudo-cronicii (ea însăşi pseudo-cronicar!) alătură două cuvinte, care în context devin anacronice. „Ultima poezie care respiră (cacofonie!) între cele două coperţi simbolice (…) reprezintă spaţiul şi viziunea autorului…” (s. n.). O poezie – oricare ar fi ea – n-are cum să reprezinte spaţiul autorului! Iar dacă relevă/ reprezintă viziunea aceluia, ar fi trebuit să demonstreze cum anume, prin ce mijloace poetice s-a făcut aceasta! Înţelegem ca Doina Drăgan să nu se lase mai prejos de Al. Fl. Ţene în exprimări metaforice, dar ca să evidenţieze valoarea lterară a ultimei poezii din volumul de versuri prezentat, putea să găsească o altă modalitate şi să fie atentă la exprimare, căci i-a ieşit, poate fără să vrea, o construcţie ilară: „Ultima poezie care respiră între cele două coperţi simbolice (…) reprezintă spaţiul şi viziunea autorului…” (s. n.).

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s