Foc stins

de Anca Elena MORARU

LAUREATĂ A CONCURSULUI LITERAR ARIPI de DOR,

secţiunea POEZIE

ediţia a IV-a 2009 – Medgidia

 

Mi-e sete de nori, prin plânsetul lor

să picure şi lacrimile mele.

Prin fulgerele cerului,

s-alerge şi furia mea,

învolburată de păcate

să se sfarme într-un copac.

  

Ghimpii-mi înţeapă tălpile ude

Iar sângele curge pe pământul însetat.

Aleargă-n praf gânduri curate

Curând o să se-ntunece şi ele.

 

Un curcubeu rătăcit mai ţine loc

De pat pentru străinii stropi de rouă.

Nu plouă, de ce-ar ieşi un curcubeu?

Poate-a uitat de el şi Domnul

Şi-l lasă liber în zările cerului.

 

Ca o pasăre în lanţuri mă zbat

Penele albe întinate-mi sunt de sânge

Lanţurile grele îmi sfărâmă oasele

Aripile au obosit să bată

Închid ochii şi visez că iubesc.

Chemare

 

Te chem pe tine, norule,

Să-mi potoleşti foamea de viaţă

s-arunci cu ploaia-n mine,

să-mi-stâmperi focul ce mă-nghite

 

Te chem pe tine, stea înaripată,

să farmeci ale mele vise înnegrite

să le ştergi de uitare

scăldându-le în roua Lunii.

 

Te chem pe tine, fulger al nopţii,

Şi-ţi poruncesc

Loveşte-mă cu ura ta de moarte

Trăzneşte-mă de uitare

Să fă-mă să alerg cu tine.

 

Te chem pe tine, foc al inimii,

Arde-mă, te rog, cu fericirea

Să potolesc din ochii mei

Lacrimile ce vor să plângă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s