Steliana Cristina VOICU
(PREMIUL II, la secţiunea POEZIE,
la Concursul literar ARIPI DE DOR,
ediţia a IV, mai, 2009)
Când dorul îţi va cere sã mã cauţi,
porneşte din locul unde
cireşul e abia în floare,
şi îşi înalţã trupul lângã-o apã,
în care-şi scuturã apoi parfumul,
ca sã îmbete pãsãrile albe…
Când mintea-ţi va dori sã-şi aminteascã,
îmi va auzi şoapta
acolo unde cerul porneşte mai albastru
şi marea se aruncã-n nevãzut,
ca apoi sã-şi despleteascã valurile albe
spre locul unde luna-şi scaldã glezna rece…
Când inima-ţi va şti unde sã caute,
mã va gãsi…
Când fluturii-şi vor strânge, înfriguraţi,
trupurile cafenii sub plapuma viselor,
se vor trezi cu aripi noi
în palmele-mi mici, calde;
cu ei alãturi îmi voi aşterne dimineaţa
atunci când ai sã mã gãseşti
alergând cu braţele deschise
pe câmpuri cu lavandã înfloritã,
şi aripile aurii întretãind lumina lunii…