de Cristian NEAGU
Doinei Cozac
Buna mea,…Iubirea mea!
Îţi aminteşti?
Te-am descoperit complementar
În căutări pur dezinteresate
Prin subsolul spectrului sentimental,
Şi m-am întrebat, copleşit de şoapte:
De unde ai blândeţea cu care mă-nconjori,
De unde-mi dai iubirea la care nu răspund
Tu, graţie şi farmec, rebelă uneori,
Ce îmi veghezi tristeţea în suflet şi gând?
Vinovat de faptul rănilor ascunse
Păşesc pragul către a ta chemare
Măcar o noapte să mă scald în vise
Şi să pot iubi cu disperare…
Tomnatici,
În nostalgii cărunte cufundaţi,
Ne-am supus iubirii acceptând
Să fim nebuni, să ne lăsăm purtaţi
Acolo unde-i Eros mai profund.
Pe aria melodică a nopţii
Clipele-au surâs în paşi de vals
Cu teamă de o răzgândire-a sorţii,
Cu rugă de-a nu pierde ce-a rămas
Şi-atunci, trupurile noastre s-au chemat
Încleştându-se în dulcea lor beţie
Până la extaz, iar ochii-ai lăcrimat
Ning peste sentimente petale de narcise,
Un cântec vechi se recompune-n noi;
Să-ngenunchem iubito la visele ucise
Şi să ne stingem, într-un sărut apoi…
Rămâi…Nu pot veni unde mă chemi,
Sentinţă şi destin mă-mpart,
Mi-e sufletul prea multe ierni
Şi-n orizonturi mă prefac…
IRONIA SORŢII
Sunt căsătorit cu absenţa feminină,
Îmi este dor de nud şi de alint
Şi sunt atras în cursa de lumină,
Recunoscând că sunt introvertit.
Aşa te-am cunoscut: fermă, distinsă,
Aşa te-am posedat: nevrotic şi profund,
Dar nici nu ştiu de ce mi-ai fost trimisă
Căci am destinul orb, dar îl mai am şi surd.
Te pierd iubito în unghiul de cocori,
Şi mâna-ntind ca pentru ultima dată
Spre gura ta, cu dor de sărutări,
Spre ochii tăi, ce plâng iubirea moartă,
Te chem în gând dar n-am niciun răspuns
Te culc pe braţ în crunta-mi amăgire
Şi mâna-ntind, agonizând răpus,
De ieri şi-alaltăieri, rămase amintire
Eşti Doina Cozac, tandră şi rebelă,
Dar nu vei fi căldura cea mult ocrotitoare,
Şi totuşi mâna-ntind dorindu-te, himeră,
Şi totuşi te alung, şi nu-nţeleg ce doare…
La vremea părului cărunt, patimi târzii
Mi-au provocat o rană, ce a rămas deschisă;
E ilegal ce fac, mă doare, dar să ştii
Că te iubesc, iubire interzisă!
METAMORFOZE 