De dragobete

de Carmen Cătălina VENGHEAC –XII F (LTNB)

Iubitul meu,

 

        A început încă o zi minunată, deosebită de toate care au trecut de când te am în inima mea; prin urmare, nu o pot lăsa sa treacă fără a-ţi reaminti cât de mult te iubesc.

       Încă nu pot să realizez că ceea ce trăiesc e doar un vis efemer sau o realitate. În sfârşit soarele a apărut şi pe strada mea. Până să te cunosc, nu mai speram să găsesc iubirea, mă obişnuisem cu ideea ca voi fi singură mult timp de acum încolo. Dar tu ai apărut în viaţa mea atunci când nu mai îndrăzneam să mai sper, ai fost luminiţa mea salvatoare, care a adus o frântura de lumină în suflet atunci când întunericul începuse să-l domine.

Ai adus un zâmbet pe chipul meu şi o pată de culoare în viaţa mea. Mi-ai dăruit ce-mi lipsea cel mai mult:  iubirea şi un strop de nebunie.

      Ţi-am mai spus: ador felul în care mă priveşti iar timpul e mult prea scurt pentru a mă cufundă în ochii tăi blânzi şi strălucitori. Ei mereu mă învăluie în iubire şi îmi dau senzaţia de securitate. Doar ţinându-mă de mana îmi oferi din priviri întreaga lume.

     Te iubesc şi dacă greşesc iubindu-te, nu vreau să aflu calea dreaptă niciodată!

    Cu drag, a ta iubită, Carmen

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s