de Mariana MAZÂLU
Valurile somnoroase
Se sparg de ţărm,
Viaţa…
Tăcerea alunecă pe stânci,
Leagănul de spumă
Se unduieşte încet…
O dată cu durerea.
Marea, cu lumina ei albastră
Ne cuprinde
Pe toţi.
POVESTE
Tremură zarea…
Sufletu-mi e îngheţat.
Zăpada cristalină
Este mantia purităţii
Ce ne acoperă păcatele…
Un fulg de nea
Mi se topeşte uşor
Pe obraz…
Viata,
Este o eternitate de-o clipă.
PREMONIŢIE
Vis în neant,
Pasărea gândului…
Zboară.
Fantasmele viitorului
Sunt ursitoarele Prezentului.
Soarele
Ne trezeşte în fiecare dimineaţă
Cu săgeţi luminoase.
METAMORFOZE 