SENTIMENTUL GRIGORE VIERU

d e Cristian NEAGU

Pagina pe care-ţi scriu, Grigore,

Tremură sub cel condei, de gând

Stârnit din frământările majore

Că aş putea pleca, mult prea curând.

 

Am visat nădejdea într-un labirint

Şi ne despărţea Grigore, o apă,

De casa basmului cu mărul troienit

Unde, încă îmi aud sufletul cum crapă.

 

Nu ne-am văzut de amar de vreme;

Ce-ţi fac ai tăi ? Tu, ce mai scrii ?

Spre mine, viaţa nu mai are semne

Şi-mi pun problema : „dincolo” ce-o fi ?

 

Mi-e frig Grigore de o vreme-ncoace

Şi visez o nuntă căruia-i sunt mire;

Te las acum, de noapte-n bună pace

Lăcrimând poemul, cu grea presimţire.

SENTIMENTUL
GHEORGHE ZAMFIR

 

Era sărbătoarea mea, Zamfire,

Şi m-ai cinstit cu cântec între invitaţi

Iar naiul suflat – cu vis profund – de tine

M-a adus la starea de ochi înlăcrimaţi.

 

Ştiai că sunt supus de dorul ce-l ascund

Şi-ai intonat ca nimeni altul efectul presupus,

Şi mai ştiai c-aş vrea, când m-or băga-n pământ,

Să-mi murmure „frunza lemnului adus”.

 

Vor pieri cu noi, frumuseţi de fibră unicat,

Deşi trudim a le da continuitate

Spiritul, Zamfire ! E grav contaminat,

De xenomania celor din cetate.

 

Mai cântă-mi „ca pe luncă” fiindu-mi dor de dor,

Chiar dacă ne înjură urechile „surde”,

Chiar dacă rămânem români „în urma lor”

Cu cântecul, cu versul ce ne corespunde.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s