cartea ca marea

de Mariana MAZALU

Gravitez in jurul cuvintelor

Şi nu pot…

Nu pot,

Să-mi imaginez,

Unde sunt?

Oare …

Ştiu … sunt într-o carte

Care e atât de tăcută –

Ascunde ca marea,

În adâncul ei,

Atâtea comori.

Te vad,

Înger

Cu aripi de ceară,

Ce te topeşti

In zborul

Spre înalt,

Spre dincolo

Dar nu renunţi

Şi vei zbura

Chiar şi fără aripi.