Mărturisiri la „majorat”

Metamorfoze, Medgidia, foto, eseu

de Cristian Neagu

 

 

Din punctul meu de vedere, faptul că „directivele” diriguitorilor culturii române,

-amprentate de un import ce nu se regăseşte în spiritualitatea românească,- au desfiin-

ţat posibilitatea  revigorării mitului adolescenţei, mă face să-mi amintesc cerinţa de

urgenţă ce se vehicula în mai toate mediile sociale, prin anii 90 : ,,să ne schimbăm men-

talitatea,,.   Cu ce sau în ce constatăm mai ales în plan cultural şi educaţional. Som-

ptuozitatea şi captivantul, nu mai frecventează visele noastre, valorile decad, degenerea-

ză, iar miturile moştenite, sunt renegate. Astfel, „din vremea cititului de carte” mitul

adolescenţei, – fie structurat dramatic, erotic, sau melancolic – îşi pierde chiar şi ultimele

amintiri, fără a mai fi solicitat în misiunea de a integra sensibilităţii şi meditaţiei,pe re-

prezentantul tinerei generaţii. Pe atunci, „drogurile” se distribuiau „la liber” prin bibli-

oteci şi librării, iar „supradozele” de lectură , lărgeau orizontul însuşirii valorilor spiri-

tuale.

     Literatura română înregistrează progresia valorică a operelor care au reprezentat

mitul adolescenţei  de la faza pionieratului: Ion Creangă cu Amintiri din copilărie în

cepută la 1879  finalizată în 1892 şi Slavici, cu Budulea Taichii, la cea modernis-

tă: George Mihail Zamfirescu, Domnişoara Nastasia (1927), şi  Maidanul cu dragoste

(1932). Interesant şi fără precedent este însă paradoxul, care a putut marca spectrul criti-

cii literare în anii 1966-67,atunci când celebritatea scriitoarei Francoise Sagan depăşise

cu mult graniţele Franţei, semnând romanul Bonjour, tristesse. Adâncite în studiul cărţii

acesteia, concluzionând superlativitatea,…e.t.c. şi alte elogii, distinsele noastre persdnali-

tăţi, n-au sesizat faptul că „unul de-al nostru” risipea anonimatul pulsului cotidian

al Medgidiei, transformâd-o într-un univers al iubirii, de unde, mitul adolescenţei produ-

cea efecte „subjugînd” generaţiile june, până la psihoza anticipării foiletonice ; adevărat,

neândeplinind condiţia unei opere literare. Să ne amintim de Ion Băieşu şi de eroii con-

deiului său, Tanţa şi Costel, fantele de Oraca, situaţie în care, succesul de public trecând

peste exigenţe, a impus criticii un armistiţiu, fără  să se mai amintească vreodată, undeva,

că mitul adolescenţei a aparţinut – sub această formă –  Medgidiei.

     Urmând ceea ce destinul mi-a atribuit drept „patimă” fiind prezent la dezbateri

pe teme literare în diferite localităţi din ţară, aveam să constat cu surprindere că în aceeaşi

urbe a eroilor lui Băieşu, mitul continua să existe prin strădania unui profesor de liceu,

părinte spiritual pentru elevii săi,  supus la scrâşnetul dinţilor printre furcile caudine,

zâmbind victorios în cele din urmă,  de fiecare dată când număr de număr,

revista literară a şcolii, (ajunsă la vârsta adolescenţei) iese de la tipar. Pelicula retinei

încă mai păstrează în arhiva amintirilor, determinarea copleşirii mele sufleteşti, de acea

nedefinită vrajă a mirificului existenţial în raportul peisagistic cu meditaţia poetică,

atunci când pentru prima dată păşeam în spaţiul delimitării văii Ali-bei-Ceair, de Valea

Carasu, spre stâncile cu cruci gravate, aparţinând epocii medievale timpurii, situate

în apropierea satului Remus Opreanu. Peste numai câţiva ani, un duh apollonian îşi întin-

dea braţele –perfect orizontal – între Medgidia şi Bucureşti, binecuvântând frunţile a doi

truditori condeieri, înfrăţiţi spiritual pe tema nealterării valorilor naţionale, acurateţii

limbii române şi intangibilităţii credinţei.

     Aşa am cunoscut revista METAMORFOZE, aşa l-am cunoscut pe cel căruia îi este

chipul „toamn”, ce oglindeşte într-un presupus luciu de apă, splendoarea amurgului do-

minat de un cumul al reveriilor tăinuite, în care se pot distinge nuanţe bacoviene la

confluenţa cu o tipologie filosofică argheziană, luminat în cele din urmă de o privire ce

confirmă universul eminescian: Prof. Dr. Const. Miu. Acest singuratic de Medgi-

dia nostalgicul marilor poeţi naţionali, el însuşi poet, eseist şi critic literar, îşi are su-

fletul codificat în calea efectelor nocive, emise de fenomenul subculturii cu care suntem

contemporani. Codul sufletului său, – inaccesibil pentru superficiali – odată descifrat, acti-

vează cele mai profunde sentimente (în sensul dăruirii de sine) impunând-se doar condi-

ţia justei interpretări a „heraldicului” său versificat: ,,Când aud/ vuietul mării/ sufletul meu/

devine/ un tenor/ al singurătăţii”. Fascinantă coincidenţă a trăirilor interioare, cu cele ale lui

Hans Fallada (Rudolf Ditzen) efigia mitului adolescenţei în literatura germană!

     Pe fond auster, în urbea „nuanţată de monotonie” revista METAMORFOZE ajunge prin

truda acestui dascăl autentic, la împlinirea celor optsprezece ani de la apariţia primului

număr. Titlul nu face referire la epopeea lui Cadmus şi a Aretusei din binecunoscuta

operă a lui Ovidius, ci mai degrabă sugerează etapele ascensiunii întru obţinerea calită-

ţii superlative a actului de cultură. Fără să exagerez, aş numi-o „tribuna Medgidiei”

de la care se transmite naţiunii continuitatea spirituală a culturii româneşti.

Prof.Dr. Const. Miu, – fondatorul revistei – cuprinde în câteva file din calendarele anilor,

(24 mai 2002; 5 mai 2006; 15 iunie 2007) satisfacţia premiilor decernate de către notabile

prezidii ale instituţiilor de cultură, fapt ce îl determină să asimileze revista unui senti-

ment de filiaţie, şi iată-l astăzi, (25 mai 2008) sărbătorindu-i „majoratul” copleşit de

emoţie, în mijlocul prietenilor apropiaţi, mulţi dintre ei scriitori, oameni de cultură.

     Dacă Stan Greavu Dunăre (1905-1929) ne-ar fi fost contemporan, negreşit ar fi

consemnat în bibliografia Dobrogei acest episod al perseverenţei, al penitenţei con-

simţite.

     La mulţi ani apariţiilor revistei, la mulţi ani, frate-Miu!

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s