Thanatosul

de Prof. Dr. Const. MIU

Autorul manualului de Limba şi literatura română  pentru clasa a XII-a  (Editura Leda – Grupul editorial Corint, Bucureşti, 2002) – Marin Iancu – propune elevilor realizarea unei comparaţii între poezia Pastel  de Ileana Mălăncioiu „cu posibilul model bacovian din Nervi de toamnă”, sugerând să se comenteze „diferenţele care apar la cei doi poeţi în maniera de subiectivizare a peisajului descris”.Fiecare poezie fixează în primul vers decorul, prin intermediul a trei propoziţii scurte, enunţiative.  De observat şi într-un caz şi în celălalt registrul verbal la indicativ prezent – semn evident de teatralitate, în sensul că acţiunea  (câtă este) se desfăşoară sub ochii cititorului-spectator.La Bacovia, momentul surprins în primul vers, şi care va contura întreaga atmosferă cu tonalitate monotonă, este specific unui cadru autumnal. Multitudinea verbelor accentuează gama trăirilor unui animat vag precizat, care în diversitatea sa e supus finitudinii: „E toamnă, e foşnet, e somn…/ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plânset, e gol…/ Şi-i frig, şi burează.”La Ileana Mălăncioiu, hibernalul augmentează solitudinea eu-lui poetic, a cărui imaginaţie regizează un scenariu verosimil: „E seară. E iarnă. E frig./ Sunt singură. Tremur. Mi-e teamă./ În capul meu iar se petrece/ Aievea o moarte de seamă.” Bogăţia trăirilor este aici evidnţiată la nivelul punctuaţiei. Nu mai apare enumerarea acţiunilor ca în poezia bacoviană Nervi de toamnă.  Deşi propoziţiile au verbele la indicativ prezent, semnul grafic – punctul – lasă impresia unor acţiuni voit încetinite. De unde şi senzaţia de teamă ce cuprinde actorul-confesor. În poezia bacoviană, personificarea are rolul de a atrage atenţia că doar copacii reacţionează la stimulii malefici: „Copacii, pe stradă, oftează” (s.n.).

Continuă lectura

Cai abandonaţi

de Cristian NEAGU

MOTO: „Şi ce convinşi erau bătrânii
Că nu mor caii când vor câinii…”

Fără de cai nu s-ar fi scris istorii,
Fără de cai nu s-ar fi-ntregit
Eroi întunecaţi de strălucite glorii,
Iar omenirea perpetua cu-n minus infinit.

Detaşaţi de orice remuşcări
Uităm de cai, ce ne-au iubit prin trudă,
Şi ignorăm sentinţa nedreptei condamnări
La abandon; preludiu pentru o moarte crudă. Continuă lectura

PSIHOTEST: Sunteţi o fire visătoare ?

În măsura în care un enunţ vi se potriveşte, însemnaţi cifra de pe scala numerotată de la 1 (nu corespunde) până la 4 (corespunde pe deplin). 

1. Nu duc nimic până la capăt fiindcă nu-mi pot aduna toate puterile.            1            2            3            4

2. Viaţa merită să fie trăită cu adevărat.            1            2            3            4

3. Schimbarea şi distracţiile sunt pentru mine foarte importante.            1            2            3            4

4. Aş vrea să fiu fericit/ă aşa cum sunt tinerii îndrăgostiţi.            1            2            3            4

5. Hotărârile le iau imediat.            1            2            3            4

6. Îmi place să meditez.            1            2            3            4

7. Gândul că am comis o greşeală mă urmăreşte toată ziua.            1            2            3            4

8. Îmi folosesc la maximum toate posibilităţile de care dispun.            1            2            3            4

9. Nu mă interesează ceea ce spun alţii despre mine.            1            2            3            4

10. Uneori cred că nu sunt bun/ă de nimic.            1            2            3            4

11. Mă interesează descoperirile ştiinţifice.            1            2            3            4

12. Îmi dau uşor lacrimile.            1            2            3            4

13. Mă gândesc adeseori la viaţa mea.            1            2            3            4

14. Activităţile dificile mă provoacă (incită).            1            2            3            4

15. Încerc să pătrund fondul problemelor.            1            2            3            4

16. Critica nu mă afectează.            1            2            3            4

17. Sunt în orice moment stăpân/ă pe sentimentele mele.            1            2            3            4

18. Îmi vine greu să trăiesc clipa.            1            2            3            4

19. Când survin situaţii neplăcute ştiu să mă confrunt cu ele.            1            2            3            4

20. Îmi place să dezleg cuvinte încrucişate (şarade).            1            2            3            4

21. Mă interesează doar lucrurile care îmi aduc un folos practic.            1            2            3            4    

Transcrieţi punctele obţinute în cele 3 tipuri de scale de evaluare din tabelul următor şi adunaţi-le. Veţi aparţine acelui  tip  în  cadrul căruia aţi acumulat cel mai mare număr de puncte. Dacă aţi obţinut pe două scale un număr egal de puncte, înseamnă că aparţineţi unei tipologii mixte.

Continuă lectura

Bucăţi de noi

de Cristina GAŢACHIU

Celulele noastres-au întâlnit
pe bulevardul dintre mine şi tine
iar pleoapele tale
s-au descătuşat
când formele s-au regăsit
pe bâjbâite.
Parfumul tău
mă plânge
ca pe o nouă nenăscută
şi stelele
îmi picură ceară
pe gene.

Continuă lectura

Periplu în ţara dacilor

Metamorfoze, Medgidia, fotode Cosmin ŞTEFĂNESCU

 Mesajele înaintaşilor noştri dăinuie de mii de ani şi le întâlnim la tot pasul în Carpaţii Româneşti, dar cele mai valoroase vestigii le descoperim în împrejurimile Muntelui Muncelului. Începând de la Sălişte (Cioara) unde s-au descoperit tăbliţele de la Tărtăria, care atestă prima scriere din istoria omenirii (5500 a. Chr.) şi mergând spre Orăştie rămânem uimiţi de simplitatea şi ospitalitatea oamenilor şi de cultul lor pentru strămoşii daci. Mai mult, Societatea Dacia Revival condusă de Napoleon Săvescu a reuşit în ultimii ani să ridice monumente care atestă incontestabila valoare a neamului dac începând cu cel de la Tărtăria şi continuând cu cele de la Orăştie şi Deva.

 Cei îndrăgostiţi de istoria acestui neam şi care doresc să străbată această regiune vor descoperi o adevărată odisee a miracolului formării poporului român. Locurile sunt împânzite cu reţele de cetăţi dacice de o valoare inestimabilă din care s-au extras în decursul timpului tezaure care atestă cunoştinţele meşterilor aurari, argintari, olari etc. O mare parte dintre acestea se află expuse la muzeele de istorie şi arheologie din Cluj – Napoca, Deva sau Bucureşti.          Cu toate că în locurile menţionate abundă istoria, respectul cetăţenilor faţă de aceste relicve este aproape inexistent. În schimb există o înfloritoare reţea din lumea interlopă care se ocupă cu braconajul arheologic şi care are filiere în toată lumea. În decursul anilor, prin bizareria întâmplării, din aceste locuri au dispărut o mulţime de artefacte, luând drumul pribegiei pe întregul mapamond.

         Am bătut cu piciorul toate cetăţile din zonă şi am fost uimit să descopăr că dacii erau nişte constructori şi arhitecţi desăvârşiţi. Pe Muntele Muncelului tronează cetatea dacică Sarmisegetusa Regia ascunsă de copaci seculari şi o linişte nefirească.