de Anton ONIGY
Bob de cer rămas stingher
Sufletul te strigă iară…
Visele cu toate pier,
Noaptea-l strânge ca o gheară!
Iarna i-a lăsat doar sloi
Lacrima în colţ de stea,
Ca s-o iubim amândoi,
Apă Vie să ne dea!
Adu iară primăvară
Doar în pieptul meu grădină
Şi aş vrea să mi se pară
Inima ca o sulfină…
METAMORFOZE 