Violeta OLTEANU
Îmi dăduseşi întâlnire la marginea tăcerii:
Tu erai un cuvânt, iar eu o silabă.
Şi nu îţi înţelegem rostirea, nici cuvântul,
Nici măcar prima literă.
Îmi spuneai să citesc în ploaie,
Să-i dau un trup
Şi să mi-o fac tovarăş
În desele beţii ale silabelor,
Dar nu înţelegem,
Şi o făceam băutură
Pe care mai apoi o sorbeam
Fără să ştiu că e otrava rostirii…
Îmi dăduseşi întâlnire la marginea tăcerii,
Pentru că pe ea o cunoşteam cel mai bine